Mi-ar displace enorm să vorbesc despre ce simt şi gândesc într-un mod atât de direct ca la persoana întâi şi totuşi o fac (deocamdată) şi asta pentru că în momentul de faţă sunt fucked up psihic şi caut să curg prin cuvinte, lacrimi , urlete , mâzgălituri or whatever , I dont really care right now ..
Modul de exprimare nu este chiar unul coerent sau mă rog .. logic interpretabil , aş fi putut la fel de bine să scriu frumuşel pe o foaie de hârtie toate astea, însă chiar şi-n suferinţă arogantul de mine îşi doreşte să fie văzut (poate un pic de atenţie nu strică niciodată ..ce credeţi ? ) sau poate am chef de glume la ora asta , spirit glumeţ pe care numai eu l-aş înţelege acum.
Cum să încep şi cum să spun ... Nu sunt deprimat. Sunt terifiat. Îmi izbesc cu nonşalanţă tot curajul avut vreodată în mine de o oglindă plină de frici şi năluci , izbesc cu atâta disperare şi sete de a crăpa , încât totul se face praf şi pulbere .. iar chipul meu îşi capătă noi trăsături în bucăţi frânte de oglindă. "Ştii .. " îmi spun eu , ".. e ciudat cum acum te regăseşti , privindu-te mai mult de jumate din tine sfărâmat " şi chicotesc iar zâmbetu-mi rămâne crispat între cioburi .. " Râde ciob de oală spartă !" şi râd isteric şi îmi râd isteric ..
Ăsta-s eu. Aici rămân eu. Acum. Aş vrea să mă pot întoarce. Aş vrea să pot crede că mă pot întoarce. Aş vrea să cred măcar ..în ceva. Însă mi-am pierdut demult credinţa. În ceva. În orice. Sunt atât de mulţi aş vrea , dar sunt toţi goi .. Nu prea mai e cine-ştie-ce acolo unde nu mai există credinţă , ştii .. Uneori nici măcar praf. Faptul că sunt terifiat e doar o consecinţă. Uneori mi-e groază atunci când privesc oglinda 'ceea .. iar groaza însăşi îmi zâmbeşte şi în acel uneori ... ştiu că e singurul lucru sincer dintre noi doi ..
Am crezut în durerile lumeşti ca fiind doar ale mele . Nu ştiut-am că ceea ce a durut până acum nu a fost decât proiecţia propriilor mele credinţe .. oarbe. Nu doare să fiu diferit de Voi. Nu doare să fi gustat mizeria lor. Nu durerile sunt cele care dor ,ci noi. Eu. Eu dor. Eu dor şi mă dor pe mine însumi.
Ceea ce văd în oglindă mă dezbracă de orice temeri. Şi ceea ce văd în oglindă mă jupoaie de orice speranţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu